Mikutza

Sunt genul de persoana care acorda si o a doua sansa, si a treia, si a patra….in fine, sunt de regula ingaduitoare, desi daca m-ai calcat pe coada nu te gandi ca scapi “nepedepsit”. Dar nu despre mine e vorba aici ci despre detinuti.

Am mai scris despre asta si se stie parerea mea. Ai facut o fapta grava, platesti [punct] asa cum hotareste legea (daca esti prins, nu m-am putut abtine sa nu scriu asta). Legea are si ea gaurile ei negre si nu ma apuc sa discut despre asta. E drept ca unii fac puscarie nevinovati, sau platesc pentru faptele altora, sau au o pedeapsa prea mare pentru fapta comisa, sau prea mica, sau…sau…si iara sau… dar, daca te-a mancat, tre’ sa fii scapinat!

In acel post am ironizat putin cererea detinutilor de a avea niste conditii mai bune. Poate ca ei nu cer foarte mult ci doar conditii cat de cat omenesti, desi unii dintre detinuti nu le merita. E bine stiut faptul ca numarul detinutilor depastete cu mult capacitatea penitenciarelor, drept urmare, detinutii stau unii peste altii, dorm pe jos, pe pereti, pe tavane sau ei stiu cum fac, poate dorm cu randul, in ture.
Read the rest of this entry »

Da, stiu! Inca un post despre Metallica si concertul lor din Bucuresti din luuunga lista a blogurilor care au scris sau vor scrie pe aceasta tema. Cei care sunteti satuli de asa ceva, inchideti pagina, daca asa vreti, dar nu va fi acel gen de post:”Am fost la Metallica, a fost super. Am tipat pana mi-au iesit plamanii pe gat si apoi, cu o imbratisare tandra, mi-am luat plamanii si am cantat impreuna. Am baut vodka, pana am cazut lat si si-au lustruit toti talpa pe fata mea, desi mie nici nu-mi place vodka”. As fi vrut sa pot spune inceputul insa…dar, poate voi avea sansa data viitoare.

N-are rost sa spun de ce nu am fost, de parca nu ar fi clar ca nu am avut bilet. Am vrut sa cumpar cand s-au suplimentat, dar, asa cum mi-am imaginat, n-am avut nici cea mai mica sansa. Probabil cozile se facusera ca pe vremea lui Ceasca, cu 3 zile inainte, oamenii dormeau pe jos si tot tacamul. Am un prieten care a avut 2 bilete, si de ieri de la ora 14 a inceput sa ma tortureze. Ba ca nu mai stie ce sa faca sa treaca timpul mai repede, ba ca nu mai stie versurile, ba ca nu stie cu ce sa imbrace (de parca pasa cuiva), in fine…dupa vreo doua ore jumatate, timp in care el se plangea si eu ma rugam de el sa-mi dea biletele, apoi sa moara sa imi dea blietele, apoi sa il fac eu sa moara si sa iau biletele, a plecat spre stadion iar eu am ramas resemnata si i-am urat distractie placuta, nu stiu de ce….ca sigur nu avea nevoie.
Read the rest of this entry »

Tilul putea fi si:”Tanti….da’ eu cum ajung acasa?!“, avand in vedere continutul postului. Mai nou, urci intr-un tramvai care stii ca ajunge undeva…si te trezesti ca nu stii pe unde ai ajuns, din pacate…nu parasesti tara. Din vasta mea experinta in a ma lasa purtata, de catre diversi indrumatori abordati pe strada, pentru a ajunge unde am treaba, am inteles ca cel mai bine este sa intrebi cam 4-5 persoane, si in functie de cat de siguri sunt pe raspuns, faci o medie cu directia in care te-au indrumat (3-2 pentru drept inainte si la dreapta) si…cu speranta in suflet speri sa ajungi acolo unde trebuie. Daca nu ajungi ai alte 3 variante: 1. te lasi pagubas si iei directia CASA (asta daca mai stii care e, daca nu iti raman urmatoarele 2 variante); 2. mai intrebi; 3. intrebi un taximetrist sau un politist!

Cam o data pe luna mi se dau niste declaratii pe care trebuie sa merg sa le depun la diferite institutii publice. Spre norocul meu, sunt 4 drumuri de facut, in 4 zone ale frumosului, pretiosului si mult iubitului Bucuresti. Locatiile, sunt, dupa cum urmeaza: Mosilor, Piata Unirii (sau ce o fi pe acolo) Vitan (unde e buda aia minune cumparata de Videanu, cred, care nici acum nu e functionabila) si Trafic Greu. Nu e ceva complicat sa merg cu declaratiile astea dar de cand fac treaba asta, am ajuns sa cred ca este o adevarata excursie a groazei, avand in vedere faptul ca de ceva vreme, adica de anul trecut de prin martie folosesc mai mult decat frecvent metroul (dar asta e o alta poveste, pe care o voi spune cu o alta ocazie).
Read the rest of this entry »

Am hainute noi, dupa cum vedeti si tare mi-s mandra de treaba asta. Cu ajutorul lui ACVV (se citeste aceveve) si bunavointa lui Jimmy am reusit sa schimb tema de Craciun a blogului. Nu de alta dar acusi vine Pastele. Singurul merit pe care mi-l pot asuma in treaba asta este alegerea “themei” (cica asa e trendy-flendy sa zici) care nu a fost usoara. Nu vroiam ceva “comun”, drept urmare in cautarile mele, inainte de a acorda atentie unei “theme”, ma uitam la cate downloadari a avut. Desi hainuta care este acum pe blog avea un numar de peste 100 de downloadari, n-am putut rezista. Logo-ul m-a atras cel mai mult si mi s-a parut ca se potriveste foarte mult cu descrierea, adica “unde dragoste nu e…facem!”. Poate pe viitor o sa umblu la culori si mai schimb una alta, dar asta dupa luna martie…si tot cu ajutor din partea baietilor pentru ca, asa cum am spus si in primul post, sunt complet paralela, pe langa, afona, ca baba si mitraliera (desi asta s-a dovedit a fi falsa pentru ca vazui babe cu mintraliere in brate) si cum mai vreti voi sa ziceti sa se inteleaga ca eu nu stiu prea multe despre a “ingriji” un blog! Sper ca pe viitor sa invat mai multe si sa nu mai fie nevoie sa strezez lumea cu intrebari. Pana atunci le multumesc din suflet tututor celor care au rabdare cu mine si imi raspund la intrebari care, poate, pentru ei sunt penibile si absurde!

Astept pareri, sugestii despre ce credeti ca e “urat” si ar trebui schimbat…va rog, in termeni cat mai simpli! ^_^

Iata-ma’s si pe mine pe aici…primul meu post pe primul meu blog…ioi thuamne ce iemotii am!! Sincer sunt complet paralela cu tot ce inseamna blog, bloging, bloginess, blogoree, etc. De partea “tehnica” se va ocupa, “mentorul meu” in ale bloguitului, Jimmy. Probabil se stie, si daca nu se stie se afla acum, ca am mai pus cateva articole pe blogul lui Jimmy (pentru cei interesati gasiti posturile aici). Din pacate nu pot muta/copia posturile si aici pentru ca riscam sa luam ban si eu si Jim.

Cam atat deocamdata (sincer nu mai stiu ce sa mai scriu), voi reveni mai tarziu/maine/in curand….sper sa fie totul bine.